I'm unkind.

Statea in bratele lui si nu mai vroia sa se ridice.Era timpul sa plece,trebuia doar sa se ridice dar nu vroia.Isi aminti de noaptea trecuta cand statea si se uita la cerul instelat.A stat si l-a privit ore intregi fara sa ii pese de frigul care ii intra in oase.In acel moment nu mai conta.Tot ce vroia atunci era sa fie langa el.Ii era dor de el si de tot ce avea legatura cu el.Vroia sa rada ca un copil prost,sa il tina de mana,sa il sarute,sa o tina in brate sa simta fiorii aceia pe care ii iubea,sa simta fluturii cum zboara prin stomac,sa stea langa el si sa vorbeasca cu orele.Vroia sa aibe mereu increderea pe care el i-o dadea.Dar asta nu era posibil.Ii auzi vocea pe fundal.
-Esti perfecta.Cand sunt cu tine totul este perfect.
-Nu pot fi perfecta.Nimic nu este perfect.
-Tu esti perfecta pentru mine.
-Dar...
-Fara dar.
Era inca una dintre acele discutii.Era inca un fix de-al ei care trebuia daramat.Daca ar fi avut incredere in ea,daca nu ar fi fost atat de perfectionista...
-Ma duc pana la baie.
Trebuia sa incerce sa se ridice din bratele lui.Ar fi stat acolo mereu.Trebuia sa plece.
Inchide usa la baie in urma ei si se indrepta spre chiuveta.Isi da cu apa pe fata si se uita in oglinda.Oglinda ii arata un chip diferit.Era diferita.Toate defectele disparusera.Era perfecta.Era plina de culoare.Fara sa isi dea seama se privea cu alti ochi.Se privea prin ochii lui
Privea lumea prin ochii lui iar ea era alta.Nu mai avea aceasi viata dezamagitoare,acum avea culoare.Acum avea vointa,ambitie,incredere,putere.Lupta pentru ce visa.
Se intoarce la el.Totul ii apare altfel.Observa culorile din viata lui,observa lumea lui,se observa pe ea.Lumea lui avea culoare,lumea lui era Ea.
Se aseza langa el,ii simti caldura trupului si ii privi zambetul frumos.Secundele treceau grabite si se transformau in minute,clipe,momente,zile.Lasand timpul sa zboare acesta a ramas doar un alt moment,o alta zi care s-a tranformat in amintire.